BALADA PREZIDENŢIABILILOR

Muză-am gâdilat,
Iată ce-am aflat…

Că pe o cărare,
Spre prezidenţiale,
Candidaţi grămadă,
Păşesc sau aleargă;
Iară printre ei,
Aceşti derbedei,
Patru-s mai cu moţ,
Depăşind pe toţi;
Unu-i pedelean,
Unu-i pesedean,
Unu-i penelean,
Şi-unu e Oprescu,
Zis “Independescu”.

Ăla pesedean
Şi cu penelean,
După ce-au păpat
Din ciolan de stat,
Au ieşit se pare
De la guvernare.
Nu că ar fi vrut,
Ci că n-au putut
Să se-mpotrivească,
Sau să-l mătrăşească
Pe cel pedelean
(Mult mai ortoman,
Cu gagici mai multe,
Blonde şi avute,
Membrii devotaţi
Şi fraţi mai bărbaţi),
Care i-a lucrat
Şi afar` i-a dat,
De la împărţeală
Ce distruge ţară.

De Independescu,
Doctorul Oprescu,
Se-auzise-odată,
Stradă suspendată
C-ar fi vrut să facă;
Dar s-a răzgândit
Şi ne-a dat cu flit,
Alegând să frece,
Menta din ghivece,
Stând la primărie,
Doar aşa… să fie…

Toţi patru bărbaţi,
Patru candidaţi,
Mergând pe cărare,
Spre prezidenţiale,
Au văzut deodată,
O făptură beată,
Ce se legăna,
Până ce cădea,
Poi se ridica,
Şi se prezenta:
“-Eu sunt România!”

Era jerpelită
Şi cam cătrănită,
Îi era şi foame,
Trăia mii de drame,
Fost-a frumuseţe,
În cea tinereţe,
Se vedea sub haină,
Nu era vreo taină…
Feţişoara ei,
Albul marmurei,
Ochişorii ei,
Iarba câmpiei,
Iar guriţa ei,
Roşul scufiţei,
Perişorul ei,
Negri cârlionţei,
Pe de-a-ntregul ei,
Formele nimfei;
Dar trecuse vreme,
Plină de probleme,
Mulţi o tutelară,
De ea profitară,
Poi o aruncară,
Undeva să moară…
Şi căuta o sapă
Ca să-şi sape groapă,
Să moară odată!

Pedeleanu` primu`,
Cunoscând parfumu`,
Îşi şopti în barbă,
Doar el să-nţeleagă:
“-Te-aş mai vrea o dată
Şi te-aş pune capră,
Să ţi-o dau din spate
Şi să strigi… bărbate
Nu-ţi fie de mine…
Tu să trăieşti bine!”

Pesedean al doilea,
Prostănac sadea,
Văzând cea făptură,
Simţi că tremură
Şi scăpă pe gură:
“-De mă laşi o dată,
Jur pe R măi fată,
C-o să fie bine,
Am grijă de tine,
După ce servesc,
Tot ce-i pesedesc
Şi mă-mbogăţesc.”

Treilea, peneleanu`,
Ca o fată gemu:
“-Vreau şi eu o dată,
Că şi io-s bărbată,
Chiar dacă am pleată!
Dar să ştii că va
fi menage a trois;
Am şi eu un viciu…
Vine şi Patriciu!”

Patru… domn Oprescu,
Cu şliţ ce crescu,
Deschisese gură
Şi… poftim cultură:
“-Auzi gagicuţa,
Ne dăm uţa-uţa?
Hai mâncaţi-aş gura,
Zi-mi cât costă tura…
Care e fă scoru`?
Unde-i dormitoru`?
Să te fac în grabă,
Că apoi am treabă,
Să-mi trag cont dement,
De independent.”

…

Asta-i şmecheria
Cu miss România…
Toţi o vor a lor,
Pentru… dormitor!