AUTONOMIA ŢINUTULUI "NORMALICESC"
Dragii mei (care mai sunteţi),
Mie mi-a ajuns! Nu mi-e teamă că vreun ardelean pur sânge se va dezice de mine pentru că n-am avut destulă anduranţă şi astfel am adus prejudicii brandului ardelenesc, secţiunea “răbdare”. Pateul tranziţiei, al reformei şi-al pseudodemocraţiei postrevoluţionare mi-a ţinut de foame 20 de ani. Nu tri ore şî patruşcinci… Do-uă-zeci-de-ani!!! Eroare brucaniană. Eh, nu ştiu dacă am io ceva, da` pe mine m-a pălit o foame de democraţie sadea şi de normalitate, soră cu acţiunile extreme. Drept urmare o să vă rog să-mi permiteţi să vorbesc în numele dragilor mei, a celor ce se regăsesc şi să spun cele ce urmează.
Pretindem bucată de ţară. Cerem imperativ statului român înfiinţarea Ţinutului “Normalicesc”! În lumina rezultatelor ultimelor alegeri prezidenţiale, pare-se că suntem destul de puţini cei care ne mai dorim acest lucru, deci n-avem nevoie de o bucată foarte mare din Dodoloaţă. Trei judeţe ne ajung. Vrem împrejmuirea acestui teritoriu cu un zid mai gros şi mai înalt decât cel ce tăia pe din două Germania. Pentru că am văzut că acela poate fi la o adică dărâmat, iar noi, cei puţini, nu ne dorim ca acest lucru să se întâmple şi cu zidul normalităţii, ce ne va despărţi de vechea Românie. Niciodat`!
O să ne spuneţi să plecăm din ţară dacă nu ne convine. Nu vrem! Ţara asta nu-i a voastră tăntălăilor. Nici a noastră. E a tuturor românilor. Iar fiecare are dreptul de necontestat de a convieţui cu râul şi ramul româneşti. Dar nu oricum. Aşa cum toţi retardaţii se pot scălda în voie în noroiul pe care-l perpetuează votând mereu şi mereu aceeaşi dobitoci, aşa noi, ceilalţi, avem dreptul de a cere autonomie într-un luminiş românesc. Ca să trăim fără voi. Să ne conducă cine vrea muşchiu` nostru “normalicesc”. Fără pesedei, pedelei, penelei, pecei, independenţi cretinoizi şi alţi mâncători de căcat. Să nu ne mai împiedicăm de săraci cu duhul care ne vând şi se vând pentru o pungă electorală. Nici de postaci. Nici de târâtoare mâncătoare de turism electoral. Să nu mai avem ţărani care sunt setaţi de aburului alcoolului pe opţiunea “pesede ne măreşte pensia”. Că, ne scuzaţi, da` cu prostu` am înţeles şi noi până acum că nu are rost să ne punem. Că e mulţi şi are minţile odihnite (vezi turul doi al alegerilor prezidenţiale)!
Drepturile şi libertăţile fundamentale ne sunt călcate în picioare! Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică; libertatea individuală; dreptul la apărare; libera circulaţie; viaţa intimă, familială şi privată; inviolabilitatea domiciliului; secretul corespondenţei; libertatea conştiinţei; libertatea de exprimare; dreptul la informaţie; dreptul la învăţătură; accesul la cultură; dreptul la ocrotirea sănătăţii; dreptul la mediu sănătos; dreptul de vot; dreptul de a fi ales; dreptul de a fi ales în Parlamentul European; libertatea întrunirilor; dreptul de asociere; munca şi protecţia socială a muncii; interzicerea muncii forţate; dreptul la grevă; dreptul de proprietate privată; libertatea economică; dreptul la moştenire; nivelul de trai; familia; protecţia copiilor şi a tinerilor; protecţia persoanelor cu handicap; dreptul de petiţionare; dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. Acestea sunt toate. Câte dintre ele sunt respectate altundeva decât pe foaie, în România? Nu vrem aşadar să trăim într-o Românie care nu se conduce după litera constituţiei ci după bunul plac al curvelor politice. Dar vrem să trăim în România! E dreptul nostru. În România noastră!
Reclamăm încă o dată, în baza drepturilor pe care le avem dar care nu ne sunt respectate, înfiinţarea şi delimitarea Ţinutului “Normalicesc”. Cu constituţie, drapel, stemă, imn şi toate cele. Avem dreptul să ni se respecte drepturile! Iar în cimitirul democraţiei, al bunului simţ şi-al bunăstării – ce se vede dacă te urci pe vârful Omu, pui mâna scoc la frunte şi te uiţi peste ţară – acest drept prim este pus cruce demult. Dorim aşadar autonomie forte. Cerem rupere de ţărişoara în care minciuna, hoţia şi prostia sunt virtuţi de podium.
It`s a win-win situation. Noi scăpăm de voi şi voi scăpaţi de noi. O să vă fie şi mai uşor să ghidaţi masele, acum existând posibilitatea, infimă ce-i drept, de a se naşte unii care să vă încurce într-un final socotelile. Dacă nu vouă, urmaşilor voştri. Iar noi vom sălăşlui într-un ţinut în care dreptul să fie drept, justiţia justiţie, politicianul angajatul poporului, vorba vorbă şi promisiunea respectată. O Românie normală. “Normalia”.
Noi nu ne vom dori nici morţi-copţi să vă vizităm ţara. Iar voi nu veţi avea nicio şansă să pătrundeţi în a noastră. Deci zidul despărţitor nu se va numi graniţă ci “hăul dintre două lumi”. Pentru că asta ne şi dorim. Odată instalaţi în Normalia, o să săpăm în jurul zidului în hău. Până în cealaltă partea a globului pământesc plus încă doi metri. Vom construi punţi doar ca să ne legăm de restul lumii. De voi ne dorim rupţi pe vecie!
Murim în România şi asta ne ocupă tot timpul. A vrut Badea să spună ceva, dar a greşit primul cuvânt. Muriţi voi! Noi chiar vrem să trăim. Aici. În România noastră. În Normalia. În ţara în care dacă votezi cu X, acesta nu se duce imediat după colţul rotund ca să negocieze o aliaţă cu Y. Poate că Y a fost exact motivul pentru care ai votat cu X, iar episodul cu negocierea dăunează grav respectării dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică. Ca să nu mai zic că W şi Z sunt nişte idioţi. Suntem atât de hotărâţi în acest sens încât o să ne strângem naibii odată să ne apucăm de scris la proiectul de lege privind autonomia Ţinutului “Normalicesc”. Aşa ar fi normal, dacă mai sunt oameni în ţărişoara asta cărora să pot să le tastez o scrisoare pe care s-o încep cu “Dragii mei,”.
Cine ne sprijină efectiv? De vorbe cred că suntem cu toţii sătui…


















cu 3 lună(i) în urmă
Domnu’ Fărcaş,
În calitate de pierde-vară visătoare, într-o ţară normal de anormală, vasăzică vreţ’ autonomie? Păi, da’ se poate divizibilitatea teritorială? Nu zâce fromoasa Constituţâie în art. 1 că suntem stat naţâional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil? Păi, ce facem? Îi sculăm la luptă pentru autonomie teritorială şi pe mai vechii războinici din Harghita şi Covasna? Am întrebări cu miile, da’ răspunsuri ioc. Vă rog, nu incitaţi la scindări! Haideţ’ mai bine să-i dezlegăm la ochi cumva, într-un alt fel decât prin a ridica garduri între noi şi ei. C-apoi, ştiţ’ ce? Vor sări pârleazu’ coanii Miţa şi se duce iacăcui normalitatea de se formase cu ăi puţâni.
Domnu’ Fărcaş, e dă gânditălea şi dă sâmţâtelea asta cu normalicescu’. Apăi, de ne înhămăm la condiţâi de mai bine pentru ăi tri suti visători, atunci să cântărim cu ochi de vultur toati avantajeli, da’ cu observaţâie dă şarpi boa – dezavantajeli.
Vă mulţămesc co profonzâmi dă visătoare,
A dâvâs conormală.
Numa’ prosperitate.
Aceeasi EU te invita sa citesti: ruptura
cu 3 lună(i) în urmă
Draga domnisoara Aceeasi EU,
In primul rand Romania nu mai este de mult normal de anormala. E anormal de anormal de anormala! Apoi da, vreau autonomie. Am explicat si de ce. Explic si din ce considerente. Costitutia Romaniei spune multe, printre care si ceea ce reproduceti dumneavoastra intr-adevar. Dar aproape niciunele dintre cele glasuite de sarmana constitutie nu au valoare pestru cei care conduc somnoroasa Romanie. Statul este oricum de mult divizat. Tarisoara asta nu mai e dintr-o bucata oricat m-ar contrazice unii ca e. Acilea exista Pedelia, Pesedia, Penelia si alte feude asemenea, conduse de baroni care impun iobagilor trendul care defineste natia asta – toale saracacioase, opinci rupte, foame-n glanda si vid in creiere.
No, ma gandesc ca-n puzderia asta de feude poci si io si pot si cei asemeni mie sa cer si sa ceara o feuda, la care sa renunte baronii timpului nostru in virtutea egalitatii dintre ei si noi, egalitate ce razbate din aceeasi constitutie. Ei sunt deja inconjurati de zidul imunitatii si de zidul teancurilor de bani, pe care teacuri le-au luat tot de la noi. Asa ca noi de ce nu am putea avea un zid al nostru? Sa fie egalitate si pentru catei!
Asadar io nu rup tara. Tara ii deja rupta si pe jumatate mancata. Pana nu se gata de tot, sa ne dea si noua bucatica noastra de normalitate, pe care sa o conservam. Cu restu sa faca ce-o vrea. Ca pe de-a-ntregul Romania nu va fi normala niciodata. Pentru ca niciodata n-o sa putem dezlega ochii pe care propuneti dumneavoastra sa-i dezlegam. Dintr-un singur motiv – ar fi de prisos, pentru ca cei ce s-au legat la ochi au facut-o doar ca sa acopere monstruozitatea faptului ca ochii nu mai sunt la locul lor. Si i-au scos singuri, demult. Iar ce naste din ei tot orb se cheama.
Concluzionand, vreau o feuda. Vrem o feuda, asa cum sunt atatia propritari care au feude in Romania. O vom spala de baronism si o vom numi Normalia. Cerem asa de mult?
Cat despre razboinicii din Harghita si Covasna… sa se linga pe bot. Marko si Bela nu vor autonomie pe bune, ca nici nu au sustinerea concetatenilor nostri de etnie maghiara (cu care am crescut in Medias si nu ne-am spart capetele). Ei vor autonomia celor cateva fotolii premium, care sa le tina, chipurile, gura inchisa. Atat.
Cu consideratie,
Pamflezistul – un cetatean normal al viitorului Tinut “Normalicesc”.
cu 3 lună(i) în urmă
Dragul meu, am tresarit cand am gasit textul tau, am renuntat de multa vreme la speranta ca mi se va alatura cineva in demersul meu perpetuu de a atrage atentia asupra lucrurilor grave care ne distrug sistematic tara.
Textul tau are curajul pe care-l stiu, inteligenta pe care o stiu. Mi-a venit sa ma ridic imediat din fata laptop-ului si sa pornesc la lupta dar la care lupta? La aia pe care o duc eu singura zilnic. La alergat prin parc cu orele dupa munca, asa incat sa ma obosesc suficient de tare cat sa nu ma mai ridic la texte ca cel pe care l-ai scris. Ca ma consuma speranta, incerc sa ma indrept catre apatie sanatoasa in privinta Romaniei. Ma tem ca nu imi va reusi, ma tem ca o sa am starea textului tau si starea textelor mele pana la sfarsitul vietii.
Excelent text, in stilul pe care-l stiu si pe care-l admir de multa, multa vreme.
Tot respectul meu si o imbratisare berlineza.
confruntadurerea te invita sa citesti: mare zi, mare dimineata
cu 3 lună(i) în urmă
@confruntadurerea – Sunt multi cei care lupta din taste. Ah, daca as mai putea ascuti tastele astea nitel. Sa taie mai bine.
Cred insa, asa cum spui si tu, ca n-ajunge scriitura. Ca sa nu mai zic ca nu scriu in Catavencu, ci pe-un amarat de blog. Si nici nu cred ca vreodata o sa pot publica – pamflezia de exemplu – altundeva decat pe blog. Da` nu-i bai… i`ll fight from the A to the Z… and back again. Over and over. Iar tu, la fel. Daca asta ne ajuta, de ce nu? Daca asta ajuta… vom vedea.
Merci de aprecieri. Ma inclin, asa cum numai un roman stie sa o faca. Umil.
cu 3 lună(i) în urmă
Alin,
intre tine si Henri de Saint Simon, din cata istorie stiu, nu se afla decat Comuna din Paris si Republica de la Ploiesti. Propunerea ta este – nu o pamflezie, ci – o utopie.
Cine din toti cei ce sunt pusi pe luate crezi ca va ajunge sa dea numai asa, fiindca vrei tu?
Revolutia Romana, la cat sange cursese deja, trebuia facuta cu Ghilotina in fata CC-ului. Eu chiar cred in “Revolutia Bunului Simt” dar asta nu se face numai cu discursuri electorale. Pentru toate astea trebuie – ca pentru toate – bani. Bani la educatie. La Educatie – nu la Ministerul Educatiei. Bani multi castigati cinstit de fiecare parinte intr-o economie corecta.
…si vin inca o data si te intreb: De unde? De la cine? Cine?
N-o sa-ti dea nimeni doar fiindca asa vrei tu!
KInR te invita sa citesti: - Veşmânt peste veşmânt
cu 3 lună(i) în urmă
de cand cu campania electorala, am inceput sa am senzatia ca noi astia nemultumitii, care ne revoltam fiecare dupa cum poate, suntem cei care avem o problema, si nu restul care s-au resemnat si chiar par sa se simta bine in resemnarea asta a lor.

subscriu la autonomia tinutului normalicesc, nu de alta, dar pentru noi astia care ne invartim in jurul varstei de 25-30 de ani, tare ar fi bine sa se schimbe ceva si sa traim bine acum, si nu peste 15-20 de ani (cum prezice Base) cand om avea 50 de ani, si o speranta de viata scazuta, si nepoti, si cu totul alte prioritati decat propria persoana
oana te invita sa citesti: Alegeri şi alergeni
cu 3 lună(i) în urmă
Domnu’ Fărcaş,
Vă mulţumesc pentru răbdarea de a-mi oferi un aşa răspuns detaliat! Cât despre cei ce vor autonomie, despre concetăţenii dâvâs din Mediaş, iaca ce vă spui că pe la Târgu-Mureş nici noi nu ne-am rupt mâinile şi nici nu ne-am scos ochii.
Mă-nclin.
Numa’ prosperitate.
Aceeasi EU te invita sa citesti: ruptura
cu 3 lună(i) în urmă
@KInR – Socialism utopic domnule? Bine ca mi-ai dat tema de casa, ca ma plictisesem sa citesc doar articole de… – deci cum e mai corect? articole murdare de presa, sau articole de presa murdara? – rahat. Din cate am vazut eu pana acum ma despart de Henri muuult mai multe decat cele alese de tine. Va trebui sa aprofundez. Nici Comuna din Paris si Republica de la Ploiesti nu se pupa nici in clin si nici in maneca, decat poate ca si concept. Sau nici asta. Oricum, pe lumea asta parca se impart toate in doua – varianta lumii si varianta romaneasca. Ce am scris eu mai sus insa nu este nici pamflezie, nici utopie… ci o lume draga mie. Care intr-adevar ca nu merge ceruta ci, o data la nu stiu cati ani, luata. N-a fost prost ala care a zis ca istoria se repeta. Si cu rele, dar si cu bune. Si da, ai dreptate, asa si inca ceva trebuia facuta “revolutia” din `89. Pacat ca ea n-a fost atat de populara pe cat se bate in piept ca a fost. Cat despre “revolutia bunului simt” … lasa-ma sa nu-mi pun nicio baza in ea.
Peste toate… scriitura-revolutie de mai sus m-a linistit pentru cateva minute, cate mi-au trebuit ca s-o tastez. Pentru ca au fost minute in care mi-am imaginat o Romanie a romanilor. Era frumoasa. Touche deci. Ca va fi au ba asa… ne va spune timpul.
@oana – Ezact domnisoara. Eu am o problema. Una mare. Cu cei care ne astern cum sa dormim, aproape lipsidu-ne de liberul arbitru, in propria noastra tara. Se stiu ei. Nu-s asa de multi. Adica, daca ar rage o data poporul s-ar scapa pe ei. Dar, asa cum zici si tu, pacat ca poporul traieste in era resemnarii. Tinutul “Normalicesc” asa utopic cum il vede KInR, are sanse sa se nasca. De fapt ce vorbesc… el e aici deja, gata nascut dar acoperit de praf de stele politicianiste. Musai e nevoie de-un suflu puternic, care sa indeparteze praful aista.
@Aceeasi EU – Cu mare placere domnisoara. Si cu intarziere din pacate. Pentru care intarziere imi cer scuze, dumitale si celorlalti comentatori ce eventual asteptau un raspuns.
Ma-nclin si io… da de dam cap in cap si ne mai trezim si noi la viata.
cu 3 lună(i) în urmă
Saru’ manusitzele, cuconasule. Bune intentii ai matale cand te razvratesti ase ascutit. Daca faza cu Normaila nu reuseste, fa-te sef de trib si candideaza pe post de presedinte al intregii tari. Io te votez. Si cei 300 de-mpreuna cu mine, rezulta 300 voturi. Plus ce mai duc io campanie de lamurire, inca vreo 500.
Ca sa lamuresti prostimea baga mare cu sloganuri similare cu cele care au deja priza buna la public. Ca fara majoriatate, degeaba candidezi.
Ai 4 ani sa pui totu’ la cale.
elEna
cu 3 lună(i) în urmă
@elEna – Frumos e ca eu sa sarut manusitele cuconita! Va multumesc pentru… prima vizita, gandesc io. Da, ma razvlatesc uneori ascutit. De fapt, mai tot timpul. Iar faza cu “Normalia” sa stiti ca are sorti de izbanda. Poate mult mai mari decat cele care m-ar urca pe mine pe scaunul cel mare. Dar dupa cum spuneti… sunt patru ani in fata, chiar cinci ani… deci totul este posibil. Mai ales in Romania! Va mai astept.