Articole tag-uite blog nastase

UN MIC A BĂUT O BERE ŞI-A SCRIS UN ARTICOL PE BLOG

mici si bere psd

“Adriane, nici nu ştii
Cât de mic începi să fii!”
Cuvântat-a Jucătorul,
Când alesu-l-a poporul.

Avem micul aşadar…
Buturugă pentru car;
Carul fiind statul român,
Micul… pesedist nebun…

Zic nebun, pentru că speră,
Astăzi, nu în altă eră,
Că românul a uitat,
Că e gol, dar îmbrăcat!

Continuând firul poveştii,
Zicem de aflarea veştii,
Că, turnând pe gât o bere,
Micul are o durere…

O durere care spune,
Că în niciun loc din lume,
Nu se poate câştiga,
Oferind micul şi berea.

Dar el ştie foarte bine,
Că pomana asta ţine!
Toţi ai lui o dau, şi-au dat-o…
PSD a inventat-o!

Ignorând acest aspect,
El centrează cu efect,
Înscriind în vorba goală:
“PSD câştigă iară!”

Personal îl înţeleg,
Micul fiind mare strateg;
Salutându-l puşcăria,
Nu ridică pălăria!

Iarăşi… el a avansat,
De la mici şi beri… în sat…
Acum dă-n oraş Mizil,
Artă… tot în pungi de-un kil!

SFÂNTUL ARHANGHEL NĂSTASE

Arhanghelul Adrian Nastase

sursă foto: ziare.com

“N-am oase câte ai tu case!!”
I-a zis odată Dumnezeu,
Punând sabia pe dreptul umăr,
Şi învestindu-l arhanghel.

Ca semn al prorocirii sfinte,
Primit-a-n dar un porumbel;
El, negru fiind în cerul gurii,
Dă bine rău contrastul `cel!

Şi se plimba Sfântul Arhanghel…
Tăia în cruce-mpărăţia,
Ce-ar fi vrut el ca să conducă…
Frumoasa, draga România!

Bogat fiind, ura bogaţii…
Ce erau mai bogaţi ca el!
Şi-n lipsă de-alte ocupaţii,
Scotea pe gură porumbel…

Că el ţine cu oropsiţii,
Şi vrea să facă top cu ei…

Să vadă Dumnezeu, din ceruri,
Cum lupul plânge pentru miei.

Să-i deie lui… divinitatea,
Iar scaunul pierdut demult;
Că-i bun, şi drept, şi le vrea bine
Săracilor de pe pământ.

De sus, din norul cel de firmă,
Privi la el chiar Dumnezeu!
Şi… făr` s-aprindă vreo lumină…
Văzu limpede că-i ateu!

Şi că nu crede nicio iotă,
Din porumbelul ce-a rostit;
Mai bine îl făcea marmotă,
Să aibă grijă de-nvelit…

P.S. Schimbă Dumnezeule… schimbă totul… miluieşte-ne pe noi!

DE-L VREI PE DUMNEZEU… OMOARĂ-I SFINŢII!

In vrei pe Dumnezeu? Taie-i sfintii!

Zău că nu e basm ce spui.
Nu ţiu partea nimănui!
Apropos… nu-s credincios,
Şi nici rozător de os!

Vorba din izvorul minţii…
“Pân` la vârf te-omoară sfinţii!”
E atât de vânturată,
De poţi zice că-i ratată.

Alta mândră-i ţine locu`
Şi o ştiu toţi neaveniţii:
“De vrei cap de-mpărat Negru
Scoate sabia… taie-i sfinţii!”

Să nu laşi cap sus pe umeri
Dacă vrei ca să beleşti,
Cap de rege din `cea junglă
De politici româneşti!

“Cap plecat sabia nu-l taie!”
E o altă aberaţie…
Ce stă scrisă în doctrina
Ce conduce astă naţie.

Şi ce lasă la putere
O pleiadă de palavre.
Muşcători de mari ciolane,
La origini, nişte javre!!!

Jur… o mie de pamflete,
Sau de pamflezii, pe nume,
Nici că sunt pe jumătate
De jegoase pentru lume…

Ca această încercare,
De Năstase Ispirescu,
Sau scârboasa combinaţie,
De Vadim şi de Băsescu.

În concluzie, fără frică,
Nu votaţi la generale…
Chiar deloc! Sau, la o-adică,
Bulă face-va campanie!

MINISTRU.PRIM-MINISTRU.BLOGGER.PREŞEDINTELE ŢĂRII!

Şi s-o tot scris de Tamara, pân` s-o terminat cerneala.
Şi-acu` s-o gătat cerneala … sau s-o “vândut” călimara?!
Că e albă, că e neagră, că-i curat, ori că-i murdar,
Născăsică se-antrenează să ajungă mare ţar!

La Consiliu înainte, la Parchet să mergă boi,
Că doar n-o sta EL Năstase, în acelaşi jug cu noi.
EL ţinteşte ţeluri `nalte, vrea să fie şef de stat,
Doar n-om vrea, noi, muritorii, să fim ciot de-mpiedicat!

Trei ani cică tot trecură, de când, clar, neinspirat …
Scrijelit-a negru-n alb de milionu` discutat.
Acu` n-om vrea … ca ţăranii … privare de libertate!
Nu ajunge că săracu abundă de pietate?

Cum se-ntâmplă în tot locu`, dacă ai un coi în plus,
Şi în cazu “aunt Tamara”, ce a fost de spus … s-a spus.
Iar apoi s-a dat cu Dero peste milion şi ţepe,
Iar Dero, precum se ştie … scoate 99 de pete!

Crystal clear în toate cele, se prezintă-acu` Năstase.
Pare scos dintr-o cutie, prins-a grai, vrea iar putere!
Azi a targetat Consiliul, mâine cată peste sat …
Băi Băsescu … pârtie frate … vine blogger-u “spălat”!

sursa

Pamflezie = Opusul momentului în care Născăsică ar putea deveni preşedintele ţării.