Articole tag-uite monica iacob ridzi

Urmăresc, chiar în clipele în care vă scriu, speech-ul derizoriu şi tardiv prin care Monica Iacob-Ridzi îşi prezintă demisia din funcţia de ministru al tineretului şi sportului. Care discurs a luat sfârşit exact în acest moment.

Motivele invocate au fost unele cel puţin ridziene, dacă mi se permite. “Demisionez… că e bolnavă mama… că mi-a murit pisica… că a înnebunit lupu` şi mi-a şoptit că el se bagă pentru fi`sa, EBa… da` nici chiar în halu` ăsta!”

Demisionezi pentru că ţi s-a luat mâna aia de marinar de pe cap… de asta demisionezi ridzipitoareo!

Important e că a demisionat! Jenant e că nu a fost demisă! Ceasul ei, al doişpelea, sunase de mult. De când s-a urcat solistul Tolontan pe scenă (aia de 7,5 euro) şi a luat microfonul în mână. Brava Tolo… cu plecăciuni din partea Pamflezistului! Nu a fost singurul care a făcut ca această demisie să se producă, dar e cel care merită cei mai mulţi lauri.

Prin demisia acestei coţofene (credit: Şuţu) s-a creat un precedent. Ăsta e cel mai important aspect, dintre multe altele relevante. E important pentru că acum se vede cu ochiul liber că se poate. Că dacă presa asta românească… ar fi un pic mai unită şi-un pic mai puţin aservită unor politicieni ori partide din România de pe urmă, ar putea face niscaiva curăţenie în Dodoloaţă.

Cazul “Ridzi” ar trebui să fie departe de a fi clasat, închis dosarul, pus într-un sertar şi aruncată cheia. Ridzi-filmul de abia acum trebuie să înceapă. În rolurile principale trebuiesc distribuiţi procurori, judecători… mai apoi, în roluri secundare… directori de închisoare, cât şi simpli gardieni. Şi o iubită! Neapărat Ridzi are nevoie de o iubită la mititica! Să-i pună şa şi să încalece pe ea… cea-cea-cea-cea! “Goooo Ridziii!” … cum ar spune Chilian. “Zece numere de călărie într-o noapte… hai fă la mine-n braţe, Ridzi…”

Cam atât pentru moment despre demisia, deloc de onoare, pe care ridzipoanca a fost împinsă de la spate să o scrie şi depună. Încalec şi io pe-o şa… (cea-cea-cea-cea) şi vă invit să mai ascultaţi o dată melodia mea. Acu` parcă sună şi mai bine… mai ales refrenul! Ridzi-ridzi, bye-bye!

Nu mă bucur… doar zâmbesc, scărpinându-mă-n barbă…

P.S.1 Vă zic eu, băi pui de lele… şmecheria se cam apropie de fundul butoiului!

P.S.2 Să vază îs curioşi ochii Pamflezistului… ce plăcintă va să facă nou învestita (Băsboc are ceva cu muierile pentru ministerul ăsta) în funcţia lăsată vacantă de Furidzi? Face-va plăcintă cu mere, ori aştepta-va, cu părul făcut, să pice pere?!