Articole tag-uite politica
CATINDATUL DIPIŞIENTRU
5 Dec
Iar avem, precum se pare,
Tur doi de prezidenţiale,
Şi-om vota din nou ca proştii,
Ca să iasă tot “ai noştri”.
Tare-mi pare rău de ţară,
Că-i a nu ştiu câta oară,
Când votează, fiind prostită,
Ca să fie asuprită!
Românul lui Caragiale,
Veci nu-nvaţă din greşale,
Şi mereu se turmentează,
Ca să ştie cum votează.
Drept urmare, turmentatul,
A făcut iar ca bărbatul
Ce va stăpâni pe oşti,
Să s-aleagă din doi proşti.
Poi să mă lăsaţi, vă zic,
Cu celebrul “rău mai mic”…
Că aşa n-avem scăpare,
Câte zile sunt sub Soare!
Ca să-nchei, ne-având opţiune
Şi ştampilă unde pune,
Voi vota cu drag doar pentru
Catindatul Dipişientru.
POLITICA INTERESULUI PERSONAL
15 Nov
N-am vremi să stau, să plec urechea
La interesul naţional,
Halesc pământ, muşcat de strechea
Interesului personal.
Mi-s plămădit, bânguie unii,
Din zeci mixturi caragialeşti.
Am supt şi io, ca toţi, din sânii
Cu mameloane româneşti.
Jucam şi io, în tinereţuri,
Visări, cu ochii larg închişi,
Dar, neavând listă de preţuri,
Pe visuri poţi ca să te pişi.
Puteţi să-mi spuneţi, simplu, Ghiţă…
Pentru că-n timp ce mă pişam,
Întrezărit-am o portiţă,
Ce nu văzuse Ghiţă neam!
Apăi da` prost o hi bădiţă,
Ce-o sta viţăl şî s-o holba,
În loc să intre-n odăiţă,
Pe poarta ce să-nfăţişa.
Pătruns în banca de favoruri,
Primit-am plicul cu rata,
Un domn ce ameţea zerouri,
Concluzionând că… “va costa!”
Plăteam lunar, sperând a scoate
Măcar juma` de vis pişat,
Pe-a minţii mele-ariditate
Să pui sâmbur aristocrat.
În timp văzut-a şi partidu`,
Că-s bun, că-s rău, c-am cotizat…
Şi-a-mpins drăguţul de el blidu`,
Să mânc şi io ca un bărbat.
Apoi, în ani, cu-aşa tocană,
Făcută din carne de drac,
Sugeam ţara din damigeană,
Să sting `cea sete de sărac.
Pe când vă scriu, văz mii de Ghiţă,
Pe care visul i-a-nşelat,
Cum mijesc ochii la portiţă
Ce străjuieşte-al meu palat.
Cu toţi plătesc rentă lunară,
Pentru ca io să candidez
La funcţîia de şef de ţară…
A dracu, de când o curtez!
Deunăzi m-a sunat şi banca,
Să mă anunţe că-i cam bai,
A crescut rata-piţipoanca,
De joci, ai, n-ai… musai să dai!
D`aia zic…
N-am vremi să stau, să plec urechea
La interesul naţional,
Halesc pământ, muşcat de strechea
Interesului personal.
Pamflezia de rigoare (ep 5) – Politica interesului personal
PROSTEALĂ FĂRĂ BĂTRÂNEŢE ŞI MINCIUNI CRASE, FĂR` DE MOARTE
3 Nov
Fac sex oral cu o ţigară,
În promenoarul ţării mele,
Poi scuip otrava toată-afară,
Tuşesc porcin şi-mi zic părere…
Halal comedie, halal piesă,
Pusă în scenă-n România…
O întâmplare belicoasă,
Cu zmei şi cu Preşedinţia.
“Prosteală fără bătrâneţe
Şi minciuni crase, făr` de moarte”
Se joacă-n teatre… şi în pieţe
Şi încă-i de succes, chiar foarte!
Se scoală părul în picioare,
Când mă gândesc că am plătit,
O viaţă-ntreagă de parale,
Ca să privesc… ce am privit.
Dar nici că asta ie problema…
C-am luat belet la piesă proastă…
Problema mare ie că tema
E veşnică în ţara noastră.
Decor acelaşi văz de-o viaţă
Şi-aceiaşi veşnici cabotini,
Ce joacă prost când sunt în faţă,
Dar joacă bine sub cortini.
Nici mai vorbesc de recuzită,
Făcută de-un nebotezatu…
Se plimbă toţi în vorba goală,
Să vază care-i mai bărbatu.
Mai trag un fum din ţigaretă,
Poi intru să văz actul doi…
N-aveţi caricumva vreo baghetă,
Să transform zmeii în broscoi?
ŢARA PIAPTĂNĂ, BABELE SE ARD!
30 Jul
Dedicată, cu respect, acelor jurnalişti care se regăsesc în rândurile de mai jos.
În accepţiunea-n care “politicienii”-s “babe”…
Că tare mult îi Doamne de când în jilţ s-or pus;
Şi “ţara” este “presa”, deşi sunt şanse slabe…
Putem juca voroave, fiinţând titlul de sus.
Iar dacă presa ţării… măcar o mică parte,
Când strânge cele braţe ţine popor la piept
Şi din strânsoarea ceea nimic îi mai desparte…
Atuncea-ncepe totul! E drept, au nu e drept?
Privesc de neşte zile ziarişti ce dau cu piepten
Prin marea-ncâlcitură din marele palat…
Şi-mi vine să versific ca niciodată sprinten,
Previzionând mutarea celebră de şah-mat!
Născând poet în mine, nu făt naivitate…
Nu zic că toţi ziariştii transcriu doar pe curat;
Doar întăresc, pe rimă, că dacă vrem se poate
Şi fără revoluţie… şi făr` sânge vărsat.
Cu dinţii toţi în gură şi c-un stăpân integru,
Un piepten jurnalistic poate face minuni…
Să nască iar culoarea din ce-i acum alb-negru,
Să tragă jos pe scârbe… să-i lase pe ăi buni.
S-ajute şi norodul, punând mâna pe piepten,
Păstrând viu interesul pentru cei pieptănaţi;
Lăsaţi pe rădulesce, ori pe al lor prieten…
Mai mult de cele babe căutaţi ca să aflaţi!
De toate de mai sus se-ntâmplă precum scrie,
Năstase, Udrea, Ridzi, Nemirschi, Tăriceanu…
Îs doar pioni albi-negrii pe cea mare tăblie
A jocului de-a regii care ne fură banu`.
CHIULANGIU CU CORONIŢĂ
7 Jul
Institutul pentru Politici Publice: În topul chiulangiilor, la Senat, pe locul întâi se află liderul PNL Crin Antonescu, cu o prezenţă de 1%!
foto: catavencu
Vă amintesc că-n vremi trecute,
cu odioase amintiri,
precum românii daţi pe “mute”,
ei insistând însă-n şoptiri…
pe când nici şoimi nu erau păsări
ci fraţi mai mici de pionieri,
mergea la şcoală – Soare răsari
şi îţi prezintă aprecieri,
că-n pamflezie de Alin,
prezint subiect – numitul Crin.
De-ajuns că merge… nu-i era,
ci el visa la coroniţă;
De altfel, nici nu prea mergea…
o cam ardea prin poieniţă.
Dar chiar şi-aşa, “Parfum De Floare”…
că se dădea la subţiori…
simţea că-l arde o ardoare
de a purta pe capu-i flori!
Odată, fiind în poieniţă,
îşi împletise chiar cunună
din flori de crin şi romaniţă,
pe cap fiind gata să şi-o pună…
când fu oprit de un confrate,
absent la şcoală, ca şi el…
ce îi strigă, de hăt departe:
“- Berbec Traian salută miel!
Ce faci Crinuţ? Îţi pui cunună?
Păi tu nu ştii că-n viitor,
IO pune-voi coada la prună,
jucându-mă de-a dictator?!
Hai Antonescu, dă coroana,
că regele de fapt îs eu!
Chiar dacă nu îmi place şcoala,
îţi spun, când cresc… voi creşte zmeu!”
Cu greu întins-a mâna Crin
şi i-a predat ce îşi dorea…
Adică… el să fie prim
ce coroniţa va purta!
…………………………………………….
Aşa atunci… aşa şi-acum…
când cel mai mare chiulangiu,
ar vrea să-l credem că e bun,
când el, de fapt… e bulangiu!
Un… “Floare Rară”, cum se crede…
trecând chiar rar prin Parlament;
Şi-un… preşedinte, cum se vede…
el fiind doar un… impertinent!
Pentru aceste…-n încheiere,
te chem iar Crine-n poieniţă;
Ca să ţi se-mplinească vrere
de chiulangiu cu coroniţă.
BAGABONŢEALĂ FORTE
20 Jun
Radu Mazăre: “Ce e asta ‘prima casă’? A venit Boc cu vrăjeala asta. Păi cum îl las eu pe Pogea, când am jumătate din Guvern, să facă bagabonţeala asta?” (ziare.com)
A fost odată…-n ziua-ntâia,
Când EL şi-a tras-o cu duduia,
Iar EA, deschisă fiind la burtă,
A apăsat buton “Exportă”…
A fost, prin toate ce-au căzut
Pe proaspătul format Pământ,
Un vierme-urât şi pricăjit,
Rânjit, mânjit… pus pe vrăjit.
Buimac fiind, de la cădere,
Cu ceaţă-n punctul de vedere,
Zărit-a, lângă el, cutie…
Fiind singura lui avuţie.
Târâş-grăpiş, cu chiu, cu vai,
Scuipând un “fuck” şi un “fire-ai”,
Luă capac de pe cutie…
Găsi medicamente-o mie!
Citi prospect de farmacie:
“A se lua cu dibăcie;
Cu cât mai mult, cu-atât mai bine;
A se feri de orişicine!
La fraeri contraindicat;
Doar pentru jmecheri dedicat;
Poţi să ai viaţă fără moarte…
Doar cu ‘Bagabonţeală Forte’!”
Curios, luă prima pastilă,
Şi iaca… apăru gorilă!
Se trasformase… făr` să vrea,
Din vierme-n ditai gorila!
Vremea trecea, pastile lua,
Pierdea din păr şi evolua,
Se ridica-n două picioare,
Ţinând pastile-n cingătoare.
Vrând clar să toarne-un guguştiuc,
Ce îl făcuse la barbut…
Iar înghiţi pastila cea
Şi-odată prinse-a cuvânta!
Apoi nici că s-a mai oprit,
Din glăsuit ori şmecherit;
Avea peştera cea mai cea…
Din gură pe toţi îi făcea.
S-a scurs milion de ani de-atunci…
Din vorbă-n vorbă, fără munci,
Ci doar mâncând bagabonţeală,
Ajuns-a vierme mare-n ţară!
Acu se plimbă în costume
Şi în maşini cele mai bune…
Are şi vile şi piscine
Şi tot înghite la pastile…
Lumea-i spune “domn deputat”,
Ori “senator”, de-i la Senat…
Ori “să trăiască domn primar”,
Sau “preşedinte de coşmar”…
Privind de sus, fără de milă,
Băgând pe gât înc-o pastilă,
Îl doare-n cur pe el de ţară…
Just… shopping în alimentară.
Acesta-i zău politicianul…
Un vierme, ce-are burduhanul
Mare cât vreo zece cohorte…
Plin de ‘Bagabonţeală Forte’!
PROBABIL BERCENE…
16 Jun
Radu Berceanu: “Probabil că Iosefini ar putea să facă autostrăzi fără bani. Eu nu pot!” (gândul)
Probabil Bercene… să-mi scuzi tutuiala…
Probabil dreptate să ai în ce zici;
Dar Radu mămică… iartă-mi îndrăzneala,
Io-ţi dau cu pamfletul… ca să te urzici…
Probabil mă-nşel, tu fiind Greuceanu
Ce s-a reîncarnat drept ministru-n trasporturi;
Şi-a luat şi un nume… like “Radu Berceanu”
Şi luptă cu zmei pe-autostrăzi şi centuri.
Probabil aşa ar trebui ca să fie…
Dar sigur, mă jur, şi tu ştii… nu-i aşa!
Tu nu lupţi ca nouă să ne fie bine…
Te-nţelegi cu zmeii să ai partea ta.
Probabil şi io, dac-aş fi vreun Berceanu,
Pofti-aş la sandwich cu “spuza-turta”
Şi-un ceai de şosele, că-i sete de banu
ce cumpără mintea şi dă puterea.
Probabil că tu eşti genul mai poetic,
Făr` de interes pentru ochiu` de drac;
Posibil de-asemeni… vorbind ipotetic,
Să-mi vină să zic ceneaisticul FUCK!
Probabil să se fi comis vreo greşeală,
În sensul că eşti la al doilea “mandat”…
Mai fost-ai ministru-n trasporturi, pe ţară,
Şi încă-ţi mai pute anticul căcat!
Probabil eşti plin şi ne vinzi vorbe goale,
Când zici că ne umpli de autostrăzi;
Remember drăguţă… străduţa spre mare
A fost începută de alte brigăzi!
Probabil că-i vremea să te las în pace…
Începe să-ncerci să ne-anunţi c-ai plecat; (credit: Paraziţii)
Prezintă-ţi demisia… aşa cum se face…
Să scrii, la motive… “M-am iosefinizat!”
Exprimare liberă