Articole tag-uite romania romaneasca
SUBRAŢUL PĂROS ŞI NESPĂLAT AL EUROPEI
17 Sep
Un invitat de seamă (pentru mine), ce poposeşte zilele acestea în Bucureşti şi-n umila mea casă, invitat ce este originar din Homberg, Germania, m-a întrebat nonşalant, în timp ce treceam pe lângă Spitalul CFR 2 de pe Bulevardul Mărăşeşti, dacă noi, ca naţie, suntem sănătoşi sus, la mansardă…
M-a frapat întrebarea. “Why asking?!” l-am chestionat într-o engleză mult mai bună decât a lui. Mi-a indicat să privesc clădirea spitalului… Atârnat de el, deasupra intrării principale, stătea “Sufletul Comerţului”. Reclama. O casetă luminoasă ce anunţa că Panasonic are “Idei pentru viaţă”. “La noi, în Germania, n-o să vezi niciodată reclamă afişată pe un spital… NICIODATĂ!” a întărit el. I-am răspuns…
“La noi da!” Noi afişăm bannere publicitare pe Arcul de Triumf. Noi băgăm Statuia Pompierilor în valiză Louis Vuitton. Noi promovăm un post de radio din două litere, scriind despre el pe toţi pereţii posibili şi imposibili din Bucureşti (apropos, ştiţi cine-şi scrijeleşte numele pe perete?!). Noi, fără să ne intereseze vreo autorizaţie, de orice fel, îi punem pe Spiru Haret şi pe Gheorghe Lazăr să fredoneze “De ce plâng chitarele“.
Aceste exemple, şi mai ales ultimul de maximă actualitate, ne fac pe noi, printre altele, “Subraţul Păros şi Nespălat al Europei”! Şi asta, pentru că domnul Fischer, uitându-se a doua oară la panoul de reclamă ce era aproape mai mare decât spitalul, a tras aer pe nas, s-a strâmbat, şi a decretat: “Smells really bad!”… iar domnul Fischer n-are miros ascuţit…
Cunoaşteţi şi alte locuri în care categoric n-ar trebui, sau n-ar fi voie, dar sigur au apărut, apar şi vor mai apărea reclame?!
DE-L VREI PE DUMNEZEU… OMOARĂ-I SFINŢII!
3 Sep
Zău că nu e basm ce spui.
Nu ţiu partea nimănui!
Apropos… nu-s credincios,
Şi nici rozător de os!
Vorba din izvorul minţii…
“Pân` la vârf te-omoară sfinţii!”
E atât de vânturată,
De poţi zice că-i ratată.
Alta mândră-i ţine locu`
Şi o ştiu toţi neaveniţii:
“De vrei cap de-mpărat Negru
Scoate sabia… taie-i sfinţii!”
Să nu laşi cap sus pe umeri
Dacă vrei ca să beleşti,
Cap de rege din `cea junglă
De politici româneşti!
“Cap plecat sabia nu-l taie!”
E o altă aberaţie…
Ce stă scrisă în doctrina
Ce conduce astă naţie.
Şi ce lasă la putere
O pleiadă de palavre.
Muşcători de mari ciolane,
La origini, nişte javre!!!
Jur… o mie de pamflete,
Sau de pamflezii, pe nume,
Nici că sunt pe jumătate
De jegoase pentru lume…
Ca această încercare,
De Năstase Ispirescu,
Sau scârboasa combinaţie,
De Vadim şi de Băsescu.
În concluzie, fără frică,
Nu votaţi la generale…
Chiar deloc! Sau, la o-adică,
Bulă face-va campanie!
DU-TE DRACU`
3 Jul
Ceee biiine că s-a inventat neeetuuuuuuuu!!! Noe e fericit… ca după două cuie! Râde de se uşurează-n pantaloni. Îşi dă seama că nu va mai trebui să-şi piardă vremea acum construind o posibilă nouă arcă. Arcă a lui Noe! NU. Pentru că s-a inventat netuuuu! Iar aici încap toate gloabele şi necuvântătoarele cititoare de DEX din lume, două câte două, pentr-o lume nouă. Ultima pereche – Blonda de la DEX şi-al ei neuron şchiop:
Later edit: Iată şi originalul, de o valoare NET superioară! HotForWords.com
ROMÂNIA TE VREA MORT!!!
29 Jun
Sau măcar plecat de pe teritoriul ei… Sunt concluzii pe care le-am tras în cele două zile libere, în care am fost la Marea cea Neagră. Acolo, pe plajă, în triunghiul format între berea rece, ţigările calde şi soarele fierbinte, mi-am permis luxul de a nu mă gândi la nimic, trăgând însă concluzii pertinente. 
În viziune personală, un grup de oameni influenţi vor să facă în aşa fel încât, în maxim 10 ani, România, această fostă perlă a Europei, să devină un fel de “ţară particulară”, din care noi, cei mulţi, să fi dispărut într-un fel ori altul, iar ei, şi numai ei, să beneficieze de râu şi ram. Pământ şi cer. Munte şi mare. Lună şi Soare. Loc de parcare! Altfel nu-mi explic următoarele:
Categoria I – România te vrea mort:
- Dodoloaţa colcăie de drumuri “ale morţii”. Curbe deosebit de periculoase nesemnalizate, marcaje lipsă, autostrăzi primitive… culminând cu noul drum “ca-n palmă” dintre Slobozia şi autostrada A2, pe care, la un moment dat, asfaltul se termină brusc, “şoseaua” continuând cu o bucată neasfaltată, plină de găuri şi pietre. Toată treaba asta e nesemnalizată!!! Era noapte, aveam 130 la oră, am frânat brusc… era să mă răstorn! Cine e responsabil de lucrarea respectivă???!!! O să vă sesizaţi doar după ce mor vreo 5 proşti p-acolo, nu?!
- Pasarele, poduri şi podeţe care sunt susţinute de bunul Dumnezeu… şi-atât! Nu interesează pe nimeni cum sunt ele proiectate, dacă se respectă normele de siguranţă, care este garanţia unei asemenea lucrări ori dacă există vreo asemenea garanţie. Ah, apropos de Dumnezeu… ca şi Moş Crăciun, EL nu există!
- Serviciul de ambulanţă, care aproape niciodată nu ajunge în timp util. Lipsa aerului condiţionat din saloanele cu bolnavi, ori amplasarea secţiei pentru cardiaci la ultimul etaj al spitalelor – unde liftul e aproape întotdeauna defect, sau lipseşte cu desăvârşire. Condiţiile generale precare din spitalele româneşti. Medicamentele compensate care nu ajung niciodată. Lipsa aparaturii.
- Raderea de pe faţa pământului a pădurilor şi distrugerea parcurilor. După ce noi nu vom mai fi, o să aibă grijă să lucreze la cele două aspecte înrudite.
- Campanie ascunsă în mass-media, pentru încurajarea crimelor şi sinuciderii. Nu trebuie să mai spun eu că ştirile româneşti au devenit “cursuri”! “Cum să-ţi ucizi familia – în 3 paşi simpli” sau “Sinucide-te azi – broşură”.
- Pensii incredibil de mici, medicamente nesimţit de scumpe! O filozofie guvernamentală care poate fi generic numită “crimă cu premeditare”, deoarece pensie egal bătrân, iar bătrân egal medicamente. Lipsa lor aduce moartea!
- Dezinteresul total în ceea ce priveşte îndiguirile “de Doamne-ajută” de pe cursurile râurilor din ţara noastră. În fiecare an avem aceleaşi valuri care ne iau calul, casa şi nevasta, iar digurile rămân la fel de NEfăcute.
- Clădirile cu buline roşii, cunoscute ca atare, dar lăsate frumos frumuşel în pace. Dacă e să cadă… să cadă. EI nu pot decât să spere ca, atunci când un astfel de imobil se prăbuşeşte, înăuntru să fie vreo mare adunare de familie. Tot aici intră şi arborii ornamentali cu risc de rupere, neverificaţi, ce se prăbuşesc peste maşini şi trecători.
- Ş.a.m.d.
Categoria II – România te vrea plecat de pe teritoriul ei:
- Disproporţia – Sau paradoxul. Salarii mici, preţuri exorbitante. Orice produs ori serviciu, aflate la vânzare în Ţara lu` Papură Vodă, trec, înainte să ajungă pe raft sau în atenţia cumpărătorului, prin aparatul de umflat preţuri. Băi handicapaţilor, un apartament de 120.000 de euro – în “lumea voastră” – nu face mai mult de 40,000 – în realitate. Te face să vrei să pleci?!
- “Tratamentul albastru” – Tot ce ţine de guvernanţi şi circul de acolo, din Parlamentul României. Promovarea şi susţinerea penalilor. Veşnicul NUP dat celor “de sânge albastru”, oricare ar fi fost fapta comisă. Promulgarea de legi în interes personal. Legalizarea corupţiei. Jocurile de culise. Premierea şi ridicarea la rang de virtute a impotenţei de orice tip… Te face să vrei să pleci?!
- Infrastructura - Drumuri care-ţi distrug maşina. Ambuteiaje. Drumuri notate cu “E”, care arată ca unele comunale. Două autostrăzi care nu sunt nici mari, nici late, şi prea pretenţioase când cer să li se spună autostrăzi. Peste toate… domnesc rovigneta şi poliţistul care stă “la o şpagă mică”… Te face să vrei să pleci?!
- Manelizarea – Un stil de viaţă care a adus România în situaţia de a fi “desenată” ca ţara în care oamenii sunt negricioşi, au burţi mari, lanţuri groase de aur la gât şi se scobesc între dinţi cu o coajă de sămânţă de Floarea Soarelui, râgâind în acelaşi timp. Manelele ascultate tare, pe telefon. Cocalarul care vine, vine, vine… calcă totul în picioare. Înţigănirea naţiunii. Dezacordul… Te face să vrei să pleci?!
- Birocraţia – O cunoşti prea bine. Te face să vrei să pleci?!
- Sistemul sanitar – Praf de stele. Te face să vrei să pleci?
- Justiţia – Un prieten, poate singurul. Incapacitatea unui judecător de a condamna un “important”. Capacitatea unui judecător de a condamna, ori de a-i da necâştig de cauză, unui simplu cetăţean, eventual nevinovat, ori având dreptatea de partea sa, atunci când acesta se judecă cu un “important”. Te face să vrei să pleci?!
- Calitatea serviciilor – culTURISMUL românesc. “Eu îs patron bă! Deci tu tre` să-mi dai mie bani mulţi şi eu tre` să nu-ţi ofer nimic! Ai înţeles?! Hai… sictir.” (vezi litoralul şi staţiunile montane) Te face să vrei să pleci?!
- ş.a.m.d.
Aş fi putut umple volume întregi în ce priveşte cele două categorii de mai sus, dar atunci ai fi rămas tu fără treabă de făcut, ori ţi-ai fi pierdut răbdarea citind. Cert e că România te vrea mort sau măcar plecat de pe teritoriul ei!!! România, în context, e grupul de oameni care doresc ca plaiul mioritic să devină „ţară particulară”. La origini e frumoasă, are munte şi mare, verdeaţă şi păduri, peisaje superbe şi resurse destule. Aşa că… de ce n-ar vrea-o?! Nu doresc să priveşti articolul ca pe o teorie a conspiraţiei, ci ca pe o ipoteză reală. În ce priveşte ş.a.m.d.-urile de la finalul celor două categorii, o să te rog să complezi tu cu alte linii care mie mi-am scăpat, sau pe care nu le-am adăugat din motive ce ţin de economia articolului. Ce crezi despre ipoteza de lucru?
MACABRA PAMFLEZIE
16 Jun
“Deşteaptă-te române din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani.”
A încetat să-nsemne un imn pentr-o naţiune.
Acu-i o realitate născută de ţărani!
Deşteaptă-te primare din somnul cel de moarte!
Că te-a votat prostimea, condusă tot de proşti!
În ţara lui Păcală, conduce paradoxul.
Înnebunit-au puii, că ţara n-are cloşti!
Privind la grozăvie, de după tastatură,
Şi încercând cuvinte de mare cronicar:
“Trimit calde saluturi la Voineşti în vale.
Alesu-va-ţi măi dragă… primarul ideal!”
Acesta n-o să fure, să mintă n-o să poată,
Acesta n-o să zică “Mâine să-mi vi c-o vacă!”
Şi nici n-o să împartă chiar după bunul plac,
Bucata de moşie, ce printr-un vot i-aţi dat.
Răspunsul la-ntrebarea “Păi şi-atunci ce-o să facă?”
Ivită-n mintea celor ce l-au votat făr` preget!
E “Păstori-va-n pace, bucata alocată,
Şi va avea şi scuză că n-a mişcat un deget!”
Macabra pamflezie despre alesul mort,
Umil îşi cere scuze, în loc de autor.
Acesta nu mai poate, lovit fiind în tâmplă,
De draga Românie, şi-al lui iubit popor.
SUVERANUL PĂCALĂ
2 Jun
O ţară populată de proşti şi fraieri … e normal să fie condusă de hoţi deştepţi. Pornind de la această axiomă o să încerc să explic de ce România nu va fi niciodată altceva decât o barcă plutind în derivă controlată. “Nu te pune cu prostul, decât o dată la 4 ani!” E filozofia oricărui politician român. Simplă, uşor de ţinut minte, reuşeşte de fiecare dată. Nu aleşii conduc ţara asta! O dată la 4 ani, trebuie băgat în seamă cel ce guvernează de fapt Romania. Prostul satului. Suveranul Păcală. Se vorbeşte despre el, încă din antichitate, sau în cele sfinte (fragment de deşteptăciune divină): “Fericiţi cei săraci cu duhul…” Mai adevărat de-atât nici că se poate! Dumnezeu trebuie c-a fost politician … Prostul e majoritar în Dodoloaţă. Îl vezi peste tot. La metrou, în staţia de autobuz, scuipând pe stradă, claxonându-te cu nesaţ, la tejghea, în faţa blocului, la coadă în hipermarket, la servici, la televizor… Bănuiesc că până acum s-a prins toată lumea că, dacă ai un dram de minte se cheamă că eşti minoritar. Problemele prostului sunt direct proporţionale cu nivelul său de inteligenţă. Adică sunt foarte mici! Poate şi două, trei beri. Şi-o manea! El se plânge … ca fapt divers, nu că ar avea cu adevărat o problemă cu viaţa pe care o duce (şi-o duci şi tu alături de el). Lui de fapt îi place România, aşa cum e ea acum, şi se chinuie din răsputeri să o conserve în starea asta. Prostul cel majoritar are câteva sărbători la care ţine, printre care: Campionatul de fotbal, 1 Mai, Ziua lui de naştere, Crăciunul, Anul nou, Paştele şi Alegerile. Pe aceasta din urmă o iubeşte la nebunie! Poate pentru că vine mai rar, respectiv o dată la 4, 5 ani. Nu-nţelege exact care-i treaba cu ele, dar, pentru el, Alegerile sunt mană cerească. Ori pară mălăiaţă. Nu e de ici, de colo, ca, fără să faci nimic concret, să vină nenea politicianul şi să-ţi dea un telefon mobil, bani peşin, alimente, cement, pomegi mestecaţi şi alte lucruri necesare prostului ca să fie fericit. El vede candidatul, exact aşa cum îl priveşti tu pe Moş Crăciun! Am auzit vorbindu-se chiar că unii dintre ei pregătesc şi poezii pentru candidatul ce vine, călărind o limuzină şi intrând pe uşa din dos, să le aducă celebrele cadouri electorale. Aşa că, dacă prostul trăieşte un frumos basm “made in Romania”, e logic să nu vrea să se trezească. Nici mintea nu-l ajută! Rezultatul alegerilor locale din 2008 este acelaşi cu cel al alegerilor din 2004 şi nu diferă cu nimic de ce se va întâmpla în 2012 … din cauza prostului. A avut, are şi va avea suveranul Păcală grijă să fie aşa! România se va putea mândrii şi peste 100 de ani, cu probleme antice, cum ar fi corupţia, hoţia, şpaga, drumurile proaste, serviciile de căcat, spitale horror, litoralul cel negru, preţurile umflate, nepotismul, şamd. Poate te întrebi, “da` fraierii … fraierii care-s?!” Păi uite … eu mi-s unu` dintre ei! Tu?!
FLUTURĂM DOVADA VIE
28 May
Voi, de vă numiţi Justiţie,
Cârduri de … “plătiţi degeaba”,
Nu băgaţi de seamă oare,
Că la Flutur pute treaba?!
Zice legea şaizeşapte,
Per vro două mii şi patru,
La o sută cinci articol,
Mita e mai rău ca dracu`!
Fluturăm dovadă vie,
Cu imagini grăitoare,
Că s-a încălcat cea lege!
Iar la voi … nu văz mişcare!
O să bânguiţi că banii
N-au fost la Flutur în mână,
Şi că n-aveţi cum produce
Dovadă de “zână bună”.
Eu vă-ntreb ca într-o doară …
Dacă pun pe oarecine
Să iubească-n cur un jude,
Nu mă luaţi pe sus pe mine?!
Şi, nu-i nici măcar nevoie,
Să aveţi cîştig în drept.
Faza-i că n-aveţi pornirea,
De a cerceta menirea.
De-o fi una, de-o fi alta,
Ce e lege nu-i tocmeală!
Iar tocmeala asta-a voastă,
Sună a mită legală!
Iar o lege populară
Ce vorbeşte de ulcior,
Grăieşte precum că dânsu`
Bate Fluturele-n zbor!
Exprimare liberă