Articole tag-uite traian basescu

ÎN GRĂDINĂ LA PLEŞCOI

adam si eva 300x225 ÎN GRĂDINĂ LA PLEŞCOI

foto: ciutacu

Sta Zeus în… funcţia goală
Scuturând, cât să nu sară,
Poi, băgând-o iar sub frunze,
Începu ca să acuze:

“-Făi Lenuţo… mama mă-sii…
Jur că-mi intru în depresii,
Că mă scot din minţi presari,
Pixu-n ei de găozari!

Cât de lungă-i ziulica,
Proşti ai drec nu fac nimica…
Şed doar şi titrează, mare,
Libertate-n exprimare!

Toţi se cred, cu pana-n mână,
Arca ceea pe furtună,
Şi înoată-n ţara care
N-are vreun măslin în zare.

Căţeii de la antene
Când latră, parcă s-ar screme,
Iar de latră-acel Ciutacu
Băleşte, fir-ar al dracu!

Şi-ăia de prin presa scrisă
Cântă, de primesc vreo fisă,
Că-s mai rău ca Scaraoţchi
Şi-nfrăţit cu pezevenchii!

E una-n blogosferică,
Blogu ei de păsărică…
Ce-a gândit, cu mintea ei,
Cică “No Băsescu Day”!

Ştiu fă că au toţi dreptate,
Că mai rău nici că se poate,
Da nu-mi place că pot scrie
Şi nici că-i democraţie!

Pe Aliodor să-l suni
Şi să-i zici, nu azi, da luni
Să mă-nvârtă de-ameţescu,
Ca să-l văz pe Ceauşescu.

O să-l rog pe dictator
Să-mi explice… cum popor
Poţi reduce la tăcere
Cu sau fără a lui vrere.

Toate le voi face luni,
Acu-am alte slăbiciuni…
Să te-ntorci, să-ţi vâr şerpoi,
În grădină la Pleşcoi.”

PROSTĂNACU-A DAT DE DRACU

Pamflezie dedicată prostănacului Mircea Geoană, care spune c-a pierdut alegerile prezidenţiale din cauza atacurilor energetice care au venit din partea taberei băsesciene, respectiv a PD-L-ului. Care PD-L era încărcat full cu putere de la flacăra violetă. Să purcedem…

mircea geoana atac energetic 300x225 PROSTĂNACU A DAT DE DRACU

foto: ziare.com

Scoţ din buzujeb pentaclu,
Vrând ca să-l invoc pă Dracu,
Să vie, să discutăm,
Prostănacu să-l salvăm!

Lumânările-s aprinse,
Cărţile tarot întinse,
Tai şi-o venă, în sictir,
Şi scurg sângele-n potir.

Am şi-o lingură de lemn
Cu al Dracului însemn,
Sfoară, foarfecă şi-un ghioc,
Plus o oală ce-i pe foc.

Fierb întrânsa, pe mocnit
Sare şi grâu neîncolţit,
Dinte, os şi-o unghiuţă,
Plus pământ, într-o punguţă.

Lângă oală se prăjeşte
Aripă, de la un peşte,
Iar mai lângă, ard, întreagă,
O pisică neagră neagră!

- Hai hai hai Dracule hai…
Să nu-mi zici că vreme n-ai…
Că vorbim de Prostănac
Şi-energeticul atac!

- Hai că viu, fir-ai al dracu!
Ştii că-mi place Prostănacu…
Şi din timpu-mi îmi uzez,
Pe tont ca să îl salvez.

Toarnă-mi cană de fiertură
Şi oleacă de arsură,
Ca să mânc şi beu ceva,
Iar apoi om discuta.

Ia să-mi zici… mă ştii curios…
Ce-a păţitu caraghios?
Ce mai mult decât atacu,
Când i s-a zis Prostănacu?! Citeşte continuarea >

PREŢURI UE ŞI SALAR URSS

scumpiri 246x300 PREŢURI UE ŞI SALAR URSS

foto: curentul

În staţiunea Opulenţa,
Din săraca Românie,
În pensiunea Abundenţa,
Era ţais paranghelie!

Se strânsese crema ţării
Să petreacă revelionul,
Iară-n centrul adunării
Se afla chiar căpitanul.

“Hă-hă-hă, să trăiţi bine!”
Le ură el la meseni
Ce mâncau doar lucruri fine
Şi beau ca la pomeni…

“Noaptea asta-i noapte mare
- continuă iar marinarul -
Şi-aş cam vrea ca fiecare,
Să semneze chestionarul.

Nu vă ţiu prea mult din şpriţuri,
Nici din clasica-mbuibare,
Nici vă ridicaţi din jilţuri…
Doar răspundeţi la-ntrebare.

Luaţi o foaie şi-un stilou,
Boc, relax, că nu-i lucrare,
Şi-mi spuneţi, de anu` nou,
Ce doriţi pentru popoare?

Care este, zic, urarea,
Ce-o face-un politician,
Când vede cum curge ţara
Spre prăpastie-n noul an?

S-adunaţi apoi răspunsuri
Şi să-mi faceţi pluguşor,
Iară io-ntre două dansuri,
S-apar la televizor…

Să vorbesc frumos prostimii,
Vărs o lacrimă şi-un vai,
Ca să creadă toţi românii,
Că îmi pasă de-al lor trai.”

Se foiră toţi la masă,
Ca să capete hârtie,
Şi-un stilou de aur ca să…
Ca să scrie o prostie!

Îi făcură pluguşorul,
Ţâr mai lung ca un catren,
Iar Băsescus jucătorul,
Vorbi ţării, cu antren:

“Hă-hă-hă, ţărani turbaţi,
Azi mai beţi şi mai mâncaţi.
Mâine ioc…
Preţuri UE şi salar URSS!
Muriţi măăăi!”

UN FLEAC, ACELAŞI DRAC

Putea să fie Geoană preşedinte. A şi fost – o noapte. “Noaptea moguliană a prostănacului” … ce titlu de best seller! Dar auzi ciudăţenie, că ziua nu-i ca noaptea, cum nici iarna nu-i ca vara. După ce-a cântat cocoşul pe gardul Cotroceniului şi s-a făcut lumină, toate orătăniile au zbughit-o de prin coteţe şi s-au oprit fix în faţa afişajului de pe Coteţul Electoral Central (CEC Vântule, nu POŞTA). Iar acolo, ce să vezi… nu apăreau nici un fel de procente. Nici un fel de numere. În schimb rula o replică de filme cu şi pentru proşti: “Un fleac, i-am ciuruit!”

Dodoloaţa nu avea să se urnească spre viitor odată cu învestirea lui Geoană şi după spusele acestuia. Cine a crezut aşa ceva este fie idiot, fie idiot. Prostănacul în cauză nu este în stare să facă pe locomotiva dezvoltării. E prea prost. Şi fudul pe deasupra. Un prost fudul care ţopăie când apar pe ecrane scorurile pe care partidul său le-a convenit cu mogulii Vântu, Voiculescu şi Patriciu, în colaborare cu deosebit de credibilele institute de sondare. Cât de prostănac trebuie să fii, ca să faci aşa ceva?! Ca să nu-mi mai amintesc de discursul apoteotic de glorios şi vizita la sediul PNL-ului, plimbarea de mânuţă cu Crinuţa, şampanii şi petrecere. Dacă acest individ ajungea preşedintele României… România avea un preşedinte. Devastator de logic, nu? Logic… şi cam atât. Dacă aveaţi şi altfel de aşteptări, mă risc să declar că sunteţi totalmente naivi. Că unii erau într-adevăr îndreptăţiţi să aibă aşteptări de la Geoană, nu contest. Spun însă cu mâna pe naturel că acei unii nu trebuiesc confundaţi cu oamenii simpli, cu poporul. Aşteptări aveau peneliştii, mogulii, baronii locali, Năstase, Iliescu, Vanghelie, Hrebenciuc… toată caracatiţa ceea care-şi încorda tentaculele în spatele lui Mircea şi pe care votanţii PSD fie n-o văd (că-s “orbi”), fie se fac că n-o văd. Iar pentru că marioneta Geoană trebuia să se ridice la înălţimea atâtor “aşteptaci”… `poi noi, ăştia simpli, puteam aştepta mult şi bine să se mai scoboare din înălţimi şi să ne bage în seamă…

Fraudat, nefraudat, marinaru-a câştigat. Ţara românească va fi condusă şi de acum înainte în aceeaşi manieră băsesciană de care sunt sătul până peste creierii capului. Aşa cum nu-i pot înţelege pe aceia care au votat cu Geoană, aşa nu-i pot înţelege nici pe cei care l-au ştampilat pe Băsescu. DE CE? Ce a făcut mitocanul ăsta bun pentru România în ultimii 5 ani? Aduceţi-mi la cunoştinţă o singură realizare de-a lui. Boon. Ia să privim niţel şi peste umărul marinerului… coolturista Udrea, Videanu bordurianul, scenueta Ritzi, asfaltangoul Berceanu, aviarul Flutur, umilul Boc, nemaipotentul dragă-Stolo… şi luuungă mai e coada portocaliilor care aşteaptă la ugerul ţării, în spatele căpitanului, să sugă în continuare ce-a mai rămas de supt. Jucătorul de Băsescu o să continue politica de dezbinare, o să menţină pe vecie circul parlamentar activ şi niciodată, dar niciodată, n-o să vină în Piaţa Universităţii să le vorbescă românilor despre realizări şi să le asculte doleanţele (aşa cum promitea în 2004), pentru simplul motiv că n-o să aibă nicio realizare şi nici nu-l interesează care-s durerile poporului român. Aşteptările căţeilor portocalii l-au obligat pe marinar să se ridice deja mult prea sus, aşa încât, de unde este acum, nici nu pot să spun sigur dacă ne mai vede măcar. Păsăricile să-şi vadă individual de treabă aşadar, găozarii la fel… că dacă stăm în baza lui Băse, ne îngheaţă căpşoarele aşteptându-l să vină la cina cea de taină, din piaţă.

Putea să fie Geoană preşedinte. Dar e Băsescu. Un fleac, acelaşi drac.

ÎN PĂDUREA BĂSESCIANĂ

padure ÎN PĂDUREA BĂSESCIANĂ

În pădurea băsesciană,
Traian prăjea nişte mici,
Când aude pe Iohannis:
“-Vreau să mânc şi eu aici!”

“-Pu-pu-pu-u, la-la-la-a
O să mânci şi tu aici,
Pu-pu-pu-u, la-la-la-a
O să-ţi bagi tu colţii-n mici!”

Iată vine Mircea Geoană,
Strigând ca un apucat:
“-Dacă nu-l serveşti pe Klaus,
De mici să mori înecat!”

“-Pu-pu-pu-u, la-la-la-a
O să mor io înecat,
Pu-pu-pu-u, la-la-la-a
O s-ajungi tu la palat!”

Crin apare dintr-o tufă:
“-Am chiulit din parlament,
Ca să-ţi zic mărite Băse,
Că n-ai păr de… permanent.”

“-Pu-pu-pu-u, la-la-la-a
N-am io păr de permanent,
Pu-pu-pu-u, la-la-la-a
Ai tu moc de president!”

De pe-o stradă suspendată,
Se scoboară şi Sorin:
“-Te voi îmbrăca la iarnă,
În costumul bleu… marin.”

“-Pu-pu-pu-u, la-la-la-a
Voi purta io bleumarin,
Pu-pu-pu-u, la-la-la-a
Va fi cârma la Sorin!”

În pădurea băsesciană,
Cei mai mari îi ard p-ăi mici…
(poporul): “-Trăim şi noi Băse bine?”
(T.B.): “-Plecaţi mă dreacu d-aici!”

“-Pu-pu-pu-u, la-la-la-a
Luaţi mă şi plecaţi d-aici,
Pu-pu-pu-u, la-la-la-a
Şi o brumă de carici!”


Pamflezia de rigoare (ep 4) – In padurea basesciana

BALADA PREZIDENŢIABILILOR

harta romaniei vagin

Muză-am gâdilat,
Iată ce-am aflat…

Că pe o cărare,
Spre prezidenţiale,
Candidaţi grămadă,
Păşesc sau aleargă;
Iară printre ei,
Aceşti derbedei,
Patru-s mai cu moţ,
Depăşind pe toţi;
Unu-i pedelean,
Unu-i pesedean,
Unu-i penelean,
Şi-unu e Oprescu,
Zis “Independescu”.

Ăla pesedean
Şi cu penelean,
După ce-au păpat
Din ciolan de stat,
Au ieşit se pare
De la guvernare.
Nu că ar fi vrut,
Ci că n-au putut
Să se-mpotrivească,
Sau să-l mătrăşească
Pe cel pedelean
(Mult mai ortoman,
Cu gagici mai multe,
Blonde şi avute,
Membrii devotaţi
Şi fraţi mai bărbaţi),
Care i-a lucrat
Şi afar` i-a dat,
De la împărţeală
Ce distruge ţară.

De Independescu,
Doctorul Oprescu,
Se-auzise-odată,
Stradă suspendată
C-ar fi vrut să facă;
Dar s-a răzgândit
Şi ne-a dat cu flit,
Alegând să frece,
Menta din ghivece,
Stând la primărie,
Doar aşa… să fie…

Toţi patru bărbaţi,
Patru candidaţi,
Mergând pe cărare,
Spre prezidenţiale,
Au văzut deodată,
O făptură beată,
Ce se legăna,
Până ce cădea,
Poi se ridica,
Şi se prezenta:
“-Eu sunt România!”

Era jerpelită
Şi cam cătrănită,
Îi era şi foame,
Trăia mii de drame,
Fost-a frumuseţe,
În cea tinereţe,
Se vedea sub haină,
Nu era vreo taină…
Feţişoara ei,
Albul marmurei,
Ochişorii ei,
Iarba câmpiei,
Iar guriţa ei,
Roşul scufiţei,
Perişorul ei,
Negri cârlionţei,
Pe de-a-ntregul ei,
Formele nimfei;
Dar trecuse vreme,
Plină de probleme,
Mulţi o tutelară,
De ea profitară,
Poi o aruncară,
Undeva să moară…
Şi căuta o sapă
Ca să-şi sape groapă,
Să moară odată!

Pedeleanu` primu`,
Cunoscând parfumu`,
Îşi şopti în barbă,
Doar el să-nţeleagă:
“-Te-aş mai vrea o dată
Şi te-aş pune capră,
Să ţi-o dau din spate
Şi să strigi… bărbate
Nu-ţi fie de mine…
Tu să trăieşti bine!”

Pesedean al doilea,
Prostănac sadea,
Văzând cea făptură,
Simţi că tremură
Şi scăpă pe gură:
“-De mă laşi o dată,
Jur pe R măi fată,
C-o să fie bine,
Am grijă de tine,
După ce servesc,
Tot ce-i pesedesc
Şi mă-mbogăţesc.”

Treilea, peneleanu`,
Ca o fată gemu:
“-Vreau şi eu o dată,
Că şi io-s bărbată,
Chiar dacă am pleată!
Dar să ştii că va
fi menage a trois;
Am şi eu un viciu…
Vine şi Patriciu!”

Patru… domn Oprescu,
Cu şliţ ce crescu,
Deschisese gură
Şi… poftim cultură:
“-Auzi gagicuţa,
Ne dăm uţa-uţa?
Hai mâncaţi-aş gura,
Zi-mi cât costă tura…
Care e fă scoru`?
Unde-i dormitoru`?
Să te fac în grabă,
Că apoi am treabă,
Să-mi trag cont dement,
De independent.”

Asta-i şmecheria
Cu miss România…
Toţi o vor a lor,
Pentru… dormitor!

AVIOANE LA BALCOANE

Pamflezie dedicată Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice (garantată Băsescu) care propune, în raportul privind riscurile şi inechităţile sociale în România, lansat pe 22 septembrie 2009, printre altele, dezincriminarea consumului de droguri.

marijuana AVIOANE LA BALCOANE

În curând, în România,
Va domni doar veselia,
C-om avea toţi la balcoane,
În ghivece… avioane!

De n-aţi priceput nimic,
Staţi o ţâr`, că vă explic…

La-nceput va fi sămânţa,
Ne vom pune pe gândit,
Vom învinge greu dorinţa
Şi vom trece la sădit.

Mai apoi va să răsară
Firicel de fericire
Şi din el, cu ciocu-afară,
Şapte frunze creţuline.

Peste alte nişte zile,
De soare şi de udat,
Vom avea vreo două grame,
Să le punem la uscat.

Gata fân fiind fericirea,
Vom da limbi pe o foiţă
Şi-n con fi-va găzduirea
Sfărmatei de frunzuliţă.

Poi… fetiţa cu chibrituri,
Va-ntreba timid de vrem
Şi de-s pregătite pepturi
Jointul ca să-l aprindem.

“Avion cu şapte aripi,
Ia-mă şi pe mine high,
De se duce dracu` ţara,
Nu-i mai niciun fel de bai!”

Aşa vom cânta cu toţii,
Veseliţi peste măsură;
Neinteresaţi că hoţii,
Ne fură din bătătură.

Ne va fi niţel mai sete
Şi un pic mai tare foame,
Dar fi-vom veseli cumetre
Cu-avioane la balcoane!

Sunt fumat… şi în derivă
Văz un avion ce vine…
Iar din geam un chel îmi strigă:
“-Băi Fărcaş… să râzi băi bine!”


Pamflezia de rigoare (ep 3) – Avioane la balcoane